Imprumuturile ipotecare cu grad de risc ridicat – asa-numitele “credite subprime”, practicate pe scara larga de institutiile bancare, sunt principalii vinovati de destabilizarea sistemului financiar mondial care a condus la criza economica actuala. Aceasta este concluzia la care a ajuns organizatia americana de jurnalism de investigatie Center for Public Integrity in urma unei anchete indreptate asupra megabancilor americane si europene. Conform analizei, colapsul subprimelor a survenit dupa ce in perioada 2005-2007, numarul acestor imprumuturi cu risc ridicat a atins apogeul.

Creditele ipotecare nu sunt, insa, singurele imprumuturi cu nivel ridicat de risc de pe piata. Cardurile de credit si cardurile de credit subprime le secondeaza cu succes. Dupa cum era de asteptat, criza cardurilor nu a putut fi impiedicata, iar unda de soc s-a propagat din Statele Unite in Europa. Conform analizelor Fondului Monetar International (FMI), datoria debitorilor americani totalizeaza 1.900 miliarde de dolari, in timp ce valoarea datoriei populatiei din Europa catre institutiile de creditare ajunge la 2.467 miliarde de dolari. 14% din datoriile americanilor si 7% din cele ale europenilor nu vor mai putea fi recuperate, estimeaza FMI. In ceea ce priveste cardurile de credit cu nivel de risc ridicat, situatia este agravata de insasi natura acestora. Beneficiarii acestor imprumuturi sunt persoane care nu indeplinesc conditiile minime de creditare si care au un istoric al creditelor anterioare indoielnic. Acest gen de imprumuturi au fost accesate, in principal, de rau-platnicii creditelor ipotecare, ceea ce a dus la crearea unui cerc vicios al creditelor neperformante.

Conform datelor Bancii Nationale a Romaniei, situatia romanilor in ceea ce priveste cardul de credit nu este una placuta. Din Raportul asupra stabilitatii financiare publicat de BNR la inceputul lunii iulie 2009, reiese ca rata restantelor la cardurile de credit este cea mai ridicata in raport cu restantele pe intreaga economie. Totusi, aceasta situatie este compensata de ponderea redusa pe care o detin cardurile de credit in randul creditelor de consum contractate de romani. Intr-adevar, este vorba mai ales de restante la creditele de valoare mica, insa inexistenta unor garantii ingreuneaza procesul de recuperare a banilor de catre creditori si ingroasa randul creditelor neperformante ce blocheaza piata financiara.

Dupa cateva luni negre pe piata creditelor de nevoi personale din Romania, solutiile gasite de banci pentru relansarea ofertelor proprii de produse dau primele roade. UniCredit Tiriac Bank este una dintre bancile “castigatoare” in luna iulie, bilantul la creditele de consum indicand o crestere de 50% in raport cu lunile anterioare.

De la inceputul lunii iulie, UniCredit a vandut in medie 140 de credite de consum pe zi, succesul acestor produse in randul consumatorilor datorandu-se in mare parte unei intense campanii de promovare din partea bancii.  Dovada este faptul ca anterior campaniei banca a inregistrat o scadere de 50% a numarului de credite vandute.

Intensificarea fluxului de credite de consum nu inseamna, insa, un risc mai mare pe care si-l asuma banca. “Nu ne intoarcem la creditul doar cu buletinul”, explica Gauthier van Weddingen, directorul general al UniCredit Consumer Financing IFN (UCFin). Aceasta este compania care se ocupa de procesarea dosarelor in zona creditelor de consum, produsele fiind distribuite prin reteaua teritoriala a bancii. Prin UCFin, oferta la creditele de consum este orientata catre retailul de masa, imprumuturile devenind mult mai accesibile pentru clientii cu venituri mici.

Zoltan Major, vicepresedinte executiv al UniCredit Tiriac Bank, responsabil de divizia de retail, considera ca nu este vorba de o supraindatorare a populatiei, intrucat creditul de retail are o pondere foarte redusa in Romania. Pe de alta parte, in conditiile economice actuale, cresterea somajului ar insemna un nou val de restante si un nou blocaj pe piata creditelor.

Recuperarea creantelor, executare silita, debitori restantieri – sunt termeni pe care, din pacate, ii auzim tot mai des. Prin contractele de credit pe care le semneaza, clientii bancilor isi asuma riscul de a-si vedea casa executata si bunurile scoase la licitatie publica in caz de neplata a ratelor lunare.  In conditiile in care numarul restantierilor a continuat sa creasca de la inceputul anului, ca urmare a disponibilizarilor pe piata fortei de munca, o anume flexibilitate si deschidere din partea bancilor a devenit necesara. Intrucat este prea putin in folosul bancherilor o executare silita pe o piata blocata din cauza lipsei de lichiditati, acestia par mai mult ca niciodata dispusi sa coopereze cu clientii in vederea unei solutii de rambursare a creditului. Pana unde poate ajunge, totusi, clementa institutiilor bancare fata de client?

Primele masuri pe care le intreprinde institutia bancara sunt asa-numitele “masuri pre-procesuale”. Acestea incep cu notificarea debitorului cu privire la restantele pe care le are la platirea ratelor sale lunare. Urmeaza etapa discutiilor cu clientul, in care se au in vedere  cauzele situatiei si se cauta solutii de plata, inclusiv prin renegocierea contractului de creditare. Cele mai des intalnite solutii sunt reesalonarea creditului pe o perioada de timp mai mare, suspendarea platilor pentru o perioada determinata (pana cand debitorul isi gaseste un nou loc de munca si situatia materiala a acestuia se imbunatateste) sau chiar refinantarea imprumutului. Banca nu poate recupera banii din indemnizatia de somaj a debitorului care si-a pierdut locul de munca.

Executarea silita si scoaterea bunurilor debitorului la licitatie publica este ultima varianta pe care o are banca pentru a-si recupera banii. Pot si executati silit cei care ua ipoteca pe case si terenuri, dar si cei care au contractat credite de nevoi personale fara garantie. In acest caz, sunt executate silit orice fel de bunuri mobile si imobile apartinand debitorului, negrevate de o alta garantie sau ipoteca in favoarea altui creditor.

Conform statisticilor, in mai 2009, restantele la credite erau cu 151% mai mari fata de aceeasi luna a anului anterior, insumand 5,753 miliarde de lei. Numarul restantierilor la credite s-a dublat in decurs de un an, de la 100.674 la 200.191.

In conformitate cu Ordonanta de Urgenta adoptata de Guvern pe 14 noiembrie 2008, regulile pe care trebuie sa le urmeze bancile cu privire la contractele de credit vor oferi o mai mare siguranta clientilor sub aspectul corectitudinii documentelor pe care le semneaza. Proiectul de act normativ a fost elaborat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si modifica OG nr.21/1992 privind protectia consumatorilor, Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice si Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.

Conform noilor norme, bancile si institutiile financiare nebancare (IFN) nu vor mai putea modifica unilateral dobanzile la credite si nici comisioanele stabilite in contractul de imprumut bancar. Introducerea de noi comisioane pe parcursul derularii creditului este de asemenea interzisa. Clientilor trebuie sa li se puna la dispozitie contractele de credit inca din faza pre-contractuala, iar costul total al creditului sa fie clar prezentat acestora. Ordonanta de urgenta impune reguli si in domenii subsidiare precum publicitatea la produsele financiare ale bancilor. Astfel, spoturile publicitare referitoare la contractele de credit vor oferi fara exceptie toate informatiile standard precum:
- rata dobanzii fixa sau variabila, aferenta creditului, si orice alte informatii in legatura cu costul total al creditului
- valoarea totala a imprumutului si costul creditului
- durata contractului de credit
- dobanda anuala efectiva (DAE)
- mentiunea obligativitatii incheierii unui contract de asigurare.

In ceea ce priveste dobanda, contractul de creditare va specifica tipul acesteia – fixa sau variabila, si perioada pe care se aplica un anumit tip. Formula de calculare a dobanzilor variabile va fi precizata cu exactitate in contract, iar variatia acesteia se va stabili numai in functie de fluctuatia unor indici de referinta mentionati in contract.

Pentru orice modificare a conditiilor contractuale se va incheia un act aditional, pe care clientul are dreptul sa nu-l semneze. In acest caz, se poate trece la rezilierea contractului. In cazul rambursarii anticipate prin refinantarea creditului, banca nu va percepe niciun comision.

Incalcarea noilor norme va fi sanctionata cu amenzi incepand de la 5.000 lei pana la 50.000 lei. Agentii imobiliari care nu isi informeaza corect clientii risca, de asemenea, amenzi de 30.000 lei. Acestia sunt obligati sa prezinte clientilor, in etapa pre-contractuala, toate informatiile esentiale referitoare la imobilul ce urmeaza a fi tranzactionat.

Institutia care va controla respectarea dispozitiilor actului normativ pe piata creditelor de consum si ipotecare este ANPC.